Utilizări noi ale biomarkerilor cardiaci
cu valoare clinică
ridicată

NT-proBNP în evaluarea riscului de IC la pacienții cu DZ2

DZ2 și IC >  Introducere

Diabetul de tip 2 este o boală de proporții epidemice, cu o creștere estimată a prevalenței la nivel mondial de la 463 milioane în 2019 la 693 milioane în 2045 1

Insuficiența cardiacă este a doua cea mai frecventă și gravă complicație cardiovasculară în diabetul zaharat tip 2 (DZ2).


Insuficiența cardiacă (IC) afectează aproximativ 30% dintre pacienții cu DZ2 și duce la o deteriorare majoră a evoluției clinice a pacienților, marcată de spitalizări frecvente și cu durată mai lungă (LOS) în comparație cu pacienții non-diabetici.2


În plus, dezvoltarea insuficienței cardiace la pacienții cu DZ2 este asociată cu un risc de deces de 4 până la 8 ori mai mare în comparație cu pacienții diabetici fără IC.3-5

Coeficienții de regresie pentru NT-proBNP și HbA1c în cadrul modelelor de regresie multivariată pentru valorile inițiale2
Pacienții diabetici
cu IC au avut o mortalitate mult mai ridicată decât pacienții diabetici fără IC.
Figura 02
Figura 01

DZ2 și IC  >  Biomarkeri

30% dintre pacienții diabetici vor dezvolta IC pe parcursul vieții, în timp ce restul nu - este necesar să identificăm și să facem distincție între cele două grupuri.

Metodele convenționale de evaluare a riscului CV sunt sub-optime în prezicerea riscului individual de IC al pacienților și există multe provocări în evaluarea riscului de IC al pacienților (vezi figura 2 și 3).

De asemenea, o întârziere în inițierea măsurilor cardioprotectoare adecvate la pacienții cu DZ2 crește semnificativ riscul de IC.
! Detalii în figura 2
Pacienții cu niveluri NT-proBNP crescute fără albuminurie și pacienții cu niveluri NT-proBNP crescute și albuminurie au avut aproape același risc CV, sugerând că albuminuria are o valoare predictivă scăzută6.
În rândul pacienților cu DZ2 fără antecedente de boală cardiovasculară (BCV), o întârziere a intensificării tratamentului cu un an a fost asociată cu un risc crescut cu 64% pentru IC1.
Curba Kaplan-Meier a supraviețuirii fără evenimente CV în funcție de concentrația NT-proBNP și albuminuria 6
Coeficienții de regresie pentru NT-proBNP și HbA1c în cadrul modelelor de regresie multivariată pentru valorile inițiale7
Având în vedere disponibilitatea medicamentelor antidiabetice care au demonstrat că reduc simultan evenimentele CV, identificarea precoce a pacienților cu risc și inițierea la timp a tratamentului sunt cruciale pentru a permite cât mai multor pacienți cu DZ2 să beneficieze de acest efect2.
Concentrația NT-proBNP a fost superioară albuminuriei ca predictor al evenimentelor CV sau decesului6.
Modificarea concentrației NT-proBNP a avut o valoare predictivă ridicată cu privire la rezultatele CV în momentul inițial și la evaluarea de urmărire, în timp ce modificarea HbA1c nu a avut nicio valoare predictivă7.
Figura 03
Figura 02
Figura 01

DZ2 și IC  >  Biomarkeri

NT-proBNP are un prag clar, obiectiv și validat clinic (125 pg/ml) pentru evaluarea riscului CV la pacienții cu DZ2 asimptomatici pentru IC.

După cum demonstrează mai multe studii clinice și observaționale, limita NT-proBNP de 125 pg/ml indică o bună capacitate de distingere8-10.
Nivelul crescut al NT-proBNP este un predictor puternic al evenimentelor de IC, indiferent de antecedentele de IC
Curbele Kaplan–Meier privind mortalitatea asociată cu toate cauzele sau spitalizarea CV neplanificată în funcție de concentrația inițială a NT-proBNP8.
Figura 02
Figura 01
În plus, nivelul crescut al NT-proBNP este un predictor puternic al evenimentelor de IC, indiferent de antecedentele de IC. La pacienții cu DZ2, o creștere bruscă a nivelurilor NT-proBNP poate fi detectată chiar cu șase luni înainte de spitalizarea pentru IC.
! Detalii în figura 1
Pacienții cu NT-proBNP >125 pg/ml au avut un risc semnificativ mai mare de deces sau spitalizare CV decât pacienții cu NT-proBNP scăzut8.


! Detalii în figura 2
La pacienții cu DZ2, o creștere bruscă a nivelurilor NT-proBNP poate fi detectată chiar cu 6 luni înainte de spitalizarea pentru IC.

După cum a indicat studiul ELIXA (n= 5.450 pacienți), concentrațiile peptidelor natriuretice au fost semnificativ mai mari dacă au fost măsurate mai aproape de momentul evenimentului de IC la persoanele spitalizate pentru IC (NT-proBNP, p<0,001).

DZ2 și IC  >  Informații esențiale

Testarea NT-proBNP poate fi folosită ca un instrument puternic pentru a exclude pacienții cu DZ2 care nu prezintă risc de IC în următorul an și, prin urmare, permite prioritizarea resurselor de asistență medicală.

Exemplu (conceptual): 100 pacienți cu DZ2, fără simptome de IC, supuși evaluării riscului CV în funcție de NT-proBNP

Referințe


1. International Diabetes Federation; Cho, N.H. et al. Diabetes Research and Clinical Practice (2018); doi: https://doi.org/10.1016/j.diabres.2018.02.023
2. Olchanski, N. et al., Cardiovasc. Endocrinol. Metab., 2020; Vol. 9, pp. 17-23
3. Lindholm, L.H. et al., Lancet, 2002; Vol. 359, pp. 995-1003
4. Bertoni, A.G. et al., Diabetes Care, 2004; Vol. 3, pp. 699-703
5. Carr, A.A. et al., Am J Cardiol., 2005; Vol. 96, pp. 1530-1536
6. Clodi, M. et al., Eur. J. Prev. Cardiol., 2011; Vol. 19, pp. 944-951
7. Neuhold, S. et al., Eur J Clin Invest., 2011; Vol. 41, pp. 1292-1298
8. Huelsmann, M. et al., Eur Heart J., 2008; Vol. 29, pp. 2259-2264
9. Huelsmann, M. et al., J Am Coll Cardiol., 2013; Vol. 62, pp. 1365-1372
10. Scirica, B.M. et al., Circulation, 2014; Vol. 130, pp. 1579-1588
11. Cosentino, F. et al., European Heart Journal, 2020; Vol. 41, pp. 255-323

DZ2 și IC >  Infografic

Povara globală a insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă afectează milioane de pacienți și le pune viața în pericol, influentează calitate vieții, aduce cu sine povara spitalizărilor și riscul de deces prematur1,2. Acuratețea diagnosticului, bazată doar pe istoric și pe evaluarea clinică, este o provocare, deoarece simptomele sunt adesea nespecifice3,4. Prin urmare, sunt necesare proceduri de diagnosticare suplimentare pentru a confirma diagnosticul inițial și a asigura cel mai bun management al pacientului.

Referințe


1. Yancy, et al. (2013). 2013 ACCF/AHA guideline for the management of heart failure: executive summary: a report of the American College of Cardiology Foundation/American Heart Association Task Force on practice guidelines. Circulation,128(16):1810-52, 11.
2. Ponikowski, P. et al. (2016). 2016 ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure: The Task Force for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure of the European Society of Cardiology (ESC) Developed with the special contribution of the Heart Failure Association (HFA) of the ESC. Eur Heart J, 37(27): 2129-2200.
3. Hummel A. et al. (2015). De novo acute heart failure and acutely decompensated chronic heart failure. Dtsch Arztebl Int; 112: 298–310.
4. Pang PS et al. (2015). The role of the emergency department in the management of acute heart failure: An international perspective on education and research. Eur Heart J Acute Cardiovasc Care. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26265736 [Epub ahead of print]
T2DM-01
Figura 02
Figura 01

Utilizarea perioperatorie a cTnT-hs în chirurgia non-cardiacă

cTnT-hs în chirurgia non-cardiacă  >  Introducere

Povara medicală a infarctului miocardic după intervențiile chirurgicale non-cardiace este semnificativă.

La nivel global, dintre cei peste 200 de milioane de adulți care suferă anual o intervenție chirurgicală non-cardiacă majoră, peste 10 milioane suferă de evenimente cardiace adverse majore (MACE) în primele 30 de zile după intervenția chirurgicală non-cardiacă.1
Infarctul miocardic sau leziunea miocardică în contextul operațiilor non-cardiace au fost clasificate ca infarct / injurie miocardică perioperatorie (PMI) sau injurie miocardică în operație non-cardiacă (MINS). PMI este definit ca cTn perioperator crescut și dinamic, cu sau fără semne și simptome ischemice, în timp ce MINS este definit ca cTn postoperator crescut (leziune miocardică) cu sau fără semne și simptome ischemice.2, 3
Semnele și simptomele PMI/MINS pot fi omise din cauza anesteziei, sedării sau a medicamentelor pentru ameliorarea durerii în cadrul perioperator, ceea ce face ca diagnosticul să fie o provocare și duce la o mare subapreciere a riscului.4 PMI și MINS sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate la 30 de zile și complicații cardiovasculare majore.3
Prin urmare, nivelurile cTnT-hs pot fi utilizate în diagnosticarea PMI și MINS și pentru a prezice riscul perioperator de evenimente adverse majore după intervențiile chirurgicale non-cardiace.5 Mai multe ghiduri recomandă monitorizarea cTn în cadrul perioperator la pacienții supuși intervențiilor chirurgicale non-cardiace.6-10

cTnT-hs în chirurgia non-cardiacă  >  Biomarkeri

Valoarea clinică a cTnT-hs pentru predicția MINS/PMI și a mortalității postoperatorii

cTnT-hs pentru diagnosticarea MINS 11

Studiul Evenimente vasculare la pacienții cu intervenție chirurgicală non-cardiacă - Evaluare de cohortă (VISION) a fost un studiu global, prospectiv, multicentric, cu o cohortă de 21.848 pacienți cu vârsta ≥ 45 ani, care au fost supuși unei intervenții non-cardiace în spital.
Studiul a demonstrat că nivelurile crescute postoperatorii de cTnT-hs (>20 până la ≥65 ng/l cu o modificare absolută de ≥5 ng/l sau ≥65 ng/l) au fost asociate în mod independent cu mortalitatea la 30 de zile, cu sau fără prezența unei caracteristici ischemice.3
cTnT-hs pentru diagnosticarea PMI 12

Studiul BASEL-PMI a fost un studiu prospectiv de diagnosticare, cu un singur centru, pe 2018 pacienți consecutivi considerați cu risc cardiovascular crescut, care au efectuat 2.546 de intervenții chirurgicale non-cardiace în spital.

Conform criteriilor de definire a PMI din studiu, pacienții cu PMI au avut o HR ajustată (IÎ 95%) de 2,7 (1,5-4,8) pentru mortalitatea la 30 de zile și 1,6 (1,2-2,2) pentru mortalitatea la 1 an comparativ cu pacienții fără PMI. Creșterea nivelului absolut al cTnT-hs și a nivelului maxim postoperator al cTnT-hs au fost asociate cu creșterea mortalității la 30 de zile.
Asocierea nivelurilor de cTnT-hs cu mortalitatea la 30 de zile
Figura 02
Figura 01

cTnT-hs în chirurgia non-cardiacă  >  Informații esențiale

Monitorizarea perioperatorie a cTnT-hs poate fi utilizată pentru a prezice riscul perioperator de MACE și pentru a diagnostica PMI și MINS 11-13

    • • Monitorizarea perioperatorie a cTnT-hs poate fi utilizată pentru a prezice riscul perioperator de MACE și pentru a diagnostica PMI și MINS.11-13

    • • Mai multe ghiduri recomandă monitorizarea nivelurilor cTn în cadrul perioperator la pacienții supuși intervențiilor chirurgicale non-cardiace.6-10

    • • Fără monitorizarea perioperatorie a cTnT-hs, multe cazuri asimptomatice de PMI/MINS pot rămâne nedetectate. 11

  • • Studiile sugerează că nivelurile de cTnT-hs pot fi utilizate în cadrul perioperator pentru a determina nivelul de îngrijire postoperatorie necesară, pentru a determina durata rămânerii în ATI/spital și pentru a reduce timpul până la intervenția chirurgicală.12, 14-16
    Referințe


    1. Devereaux PJ, Sessler DI. (2015). Cardiac complications in patients undergoing major noncardiac surgery. N Engl J Med 373, 2258-2269
    2. Puelacher C, Lurati Buse G, Seeberger D, et al. (2018). Perioperative myocardial injury after noncardiac surgery: Incidence, mortality, and characterization. Circulation 137, 1221-1232.
    3. Devereaux PJ, Biccard BM, Sigamani A, et al. (2017). Association of postoperative high-sensitivity troponin levels with myocardial injury and 30-day mortality among patients undergoing noncardiac surgery. JAMA 317, 1642-1651.
    4. Thygesen K, Alpert JS, Jaffe AS, et al. (2018). Fourth Universal Definition of Myocardial Infarction (2018). J Am Coll Cardiol 72, 2231-2264.
    5. Elecsys Troponon T hs and Elecsys Troponin T hs STAT method sheets, 2021
    6. Duceppe E, Parlow J, MacDonald P, et al. (2017). Canadian Cardiovascular Society Guidelines on Perioperative Cardiac Risk Assessment and Management for Patients Who Undergo Noncardiac Surgery. Can J Cardiol 33, 17-32
    7. Fleisher LA, Fleischmann KE, Auerbach AD, et al. (2014). 2014 ACC/AHA guideline on perioperative cardiovascular evaluation and management of patients undergoing noncardiac surgery: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines. Circulation 130, e278-333
    8. Kristensen SD, Knuuti J, Saraste A, et al. (2014). 2014 ESC/ESA Guidelines on non-cardiac surgery: cardiovascular assessment and management: The Joint Task Force on non-cardiac surgery: cardiovascular assessment and management of the European Society of Cardiology (ESC) and the European Society of Anaesthesiology (ESA). Eur Heart J 35, 2383-2431
    9. Thygesen K, Alpert JS, Jaffe AS, et al. (2018). Fourth Universal Definition of Myocardial Infarction (2018). J Am Coll Cardiol 72, 2231-2264
    References


    10. Gualandro DM, Yu PC, Caramelli B, et al. (2017). 3rd Guideline for Perioperative Cardiovascular Evaluation of the Brazilian Society of Cardiology. Arq Bras Cardiol 109, 1-104
    11. Devereaux PJ, Biccard BM, Sigamani A, et al. (2017). Association of Postoperative High-Sensitivity Troponin Levels With Myocardial Injury and 30-Day Mortality Among Patients Undergoing Noncardiac Surgery. Jama 317, 1642-1651
    12. Puelacher C, Lurati Buse G, Seeberger D, et al. (2018). Perioperative Myocardial Injury After Noncardiac Surgery: Incidence, Mortality, and Characterization. Circulation 137, 1221-1232
    13. Gillmann HJ, Meinders A, Grohennig A, et al. (2014). Perioperative levels and changes of high-sensitivity troponin T are associated with cardiovascular events in vascular surgery patients. Crit Care Med 42, 1498-1506
    14. Ackland GL, Abbott TEF, Jones TF, et al. (2020). Early elevation in plasma high-sensitivity troponin T and morbidity after elective noncardiac surgery: prospective multicentre observational cohort study. Br J Anaesth 124, 535-543
    15. Kopec M, Duma A, Helwani MA, et al. (2017). Improving Prediction of Postoperative Myocardial Infarction With High-Sensitivity Cardiac Troponin T and NT-proBNP. Anesth Analg 124, 398-405
    16. HIP ATTACK Investigators. (2020). Accelerated surgery versus standard care in hip fracture (HIP ATTACK): an international, randomised, controlled trial. Lancet 395, 698-708

    Identificarea persoanelor vârstnice cu risc crescut de fibrilație atrială

    Identificarea riscului de AFib  >  Introducere

    O treime dintre persoanele cu fibrilație atrială (AF) ar putea fi asimptomatice sau cu simptome care nu sunt bine recunoscute ca fiind cauzate de AF și ca atare, pot prezenta un risc mai mare de accident vascular cerebral.1

    Procentul populației cu AF care este asimptomatică sau prezintă simptome neasociate cu AF1
    Procentul populației cu AF care este asimptomatică sau prezintă simptome neasociate cu AF2
    Figura 02
    Figura 01
    Persoanele asimptomatice sunt mai puțin susceptibile de a solicita asistență medicală, este posibil să nu primească un tratament adecvat ; prin urmare, acestea prezintă un risc mai mare de a suferi un accident vascular cerebral ischemic. 1
    30-50% dintre pacienții cu accident vascular cerebral sau tromboembolism, care au primit anterior un dispozitiv pentru detectarea fibrilației atriale, au avut episoade de tahiaritmie atrială asimptomatică înainte sau după eveniment.2

    Identificarea riscului de AFib  >  Biomarkeri

    Nivelurile NT-proBNP sunt semnificativ mai mari la indivizii cu AF comparativ cu cei fără AF și pot fi utilizate pentru a identifica persoanele vârstnice cu risc crescut și scăzut de AF.3-7

    Studiul STROKESTOP II indică faptul că nivelul NT-proBNP de 125 ng/l este o valoare cut-off optimă pentru împărțirea persoanelor în cele cu risc ridicat și scăzut de AF. 7

    În studiul STROKESTOP II, NT-proBNP a avut o sensibilitate de 97% și o specificitate de 41% pentru AF când s-a utilizat valoarea cut-off de 125 ng/l.8
    Studiul STROKESTOP II8

    Identificarea riscului de AFib  >  Biomarkeri

    Utilizarea NT-proBNP într-o abordare treptată, combinată cu ECG prelungit, a crescut prevalența cu 30% la pacienții cu vârsta cuprinsă între 75 și 76 de ani, identificând pacienții care altfel ar fi rămas nediagnosticați.8

    Sensibilitatea și specificitatea detectării AF pe baza indicelui ECG la diferite niveluri NT-proBNP8
      • • Nivelurile biomarkerilor mai mici de 125 ng/l indică faptul că o persoană prezintă un risc scăzut de AF, în timp ce nivelurile biomarkerilor peste semnalul limită indică faptul că pacientul poate prezenta un risc ridicat de AF. 8-9

      • • O valoare cut-off de 125 ng/l a fost considerată adecvată, datorită sensibilității ridicate.8

      • • În studiul STROKESTOP II, 59,6% dintre persoane au necesitat un screening mai intens în urma testării NTproBNP la această valoare cut-off, ceea ce a fost considerat acceptabil.8

    Identificarea riscului de AFib  >  Informații esențiale

    Screeningul suplimentat cu NT-proBNP facilitează inițierea timpurie a terapiei cu anticoagulante orale (ACO) la pacienții cu fibrilație atrială care altfel ar fi rămas nediagnosticați.10

    1  NT-proBNP poate fi măsurat pentru a ajuta la detectarea persoanelor vârstnice cu risc crescut și scăzut de AF.8
    2  În studiul STROKESTOP II, utilizarea NT-proBNP într-o abordare treptată, combinată cu ECG prelungit, a crescut prevalența cu 30% comparativ cu prevalența inițială, identificând pacienții care altfel ar fi rămas nediagnosticați.8

    3  O abordare de screening cu NT-proBNP și ECG poate identifica pacienții cu AF nediagnosticați anterior din populația vârstnică.8
    4  Prin această abordare, pacienții pot beneficia de îngrijirea necesară pentru AF mai devreme decât fără screening și li se oferă terapie anticoagulantă, ceea ce duce la reducerea accidentelor vasculare cerebrale și a costurilor asociate.1
    Referințe

    1. Aronsson M. Eurospace (2015) 17, 1023–1029
    2. Stachon, P. Panminerva Med (2016); 57(4): 211-15
    3. Shin D. Kardiol. 2005 Dec;94(12)
    4. Seegers J, et al Open Heart 2015;2e000182
    5. Asselbergs F.W. Neth Heart J. 2008 Mar; 16(3): 73–78
    6. Svennberg E Heart 2017;103:1271-1277
    7. Patton K; Circulation. 2009 Nov 3; 120(18): 1768–1774
    8. Gudmundsdottir, K. Europace (2020) 22, 24–32 3
    9. Engdahl J and Svennberg E. Europace (2017) 19, 297–302
    10. Gudmundsdottir, K., Fredriksson, T., Svennberg, E., et al. (2020). Stepwise mass screening for atrial fibrillation using N-terminal B-type natriuretic peptide: the STROKESTOP II study. Eurospace 22, 24-32.

    Scorurile de risc ABC de accident vascular cerebral și hemoragie în fibrilația atrială

    Scorurile de risc ABC în AFib  > Introducere

    Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie și este în creștere la nivel global, adăugând o povară pentru sistemul de sănătate1, 2

    Prevalența AF este de 1% până la 2% în populația generală 3, 4 și continuă să crească semnificativ din cauza îmbătrânirii populației.4
    Estimarea prevalenței AF în milioane de adulți Prevalența AF este de 1% până la 2% în populația generală în diferite regiuni5-8

    Scorurile de risc ABC în AFib  >  Biomarkeri

    Echilibrarea riscurilor de accident vascular cerebral (AVC) și hemoragie este necesară pentru utilizarea optimă a ACO în practica clinică.9-11

    Ghidul ESC 2020 recomandă o abordare bazată pe factori de risc pentru prevenirea accidentului vascular cerebral, având în vedere natura dinamică a riscului de accident vascular cerebral, riscul crescut de accident vascular cerebral și deces în rândul pacienților cu AF cu ≥1 factor de risc de accident vascular cerebral, indiferent de sex, și beneficiul net pozitiv al ACO în rândul acestor pacienți: 10

    Pasul 1: identificarea pacienților cu risc scăzut

    Pasul 2: oferirea prevenției accidentului vascular cerebral persoanelor cu ≥1 factor de risc, indiferent de sex

    Pasul 3: selectarea ACO10
    S-a demonstrat că utilizarea adecvată a ACO reduce accidentul vascular cerebral și mortalitatea din orice cauză la pacienții cu AF.10

    Cu toate acestea, utilizarea oricărui ACO este asociată cu un risc crescut de hemoragie, cu complicații care conduc la creșterea substanțială a morbidității și mortalității.10
    Deoarece anticoagulantele orale (ACO) precum warfarina și anticoagulantele orale de generație nouă (NACO) au profiluri diferite10, 11, 13 medicii trebuie să decidă asupra unui tratament adecvat care să echilibreze riscul de accident vascular cerebral și de hemoragie al pacientului.11, 13
    Echilibrarea riscurilor de accident vascular cerebral și hemoragie la pacienții cu AF
    • Echilibrarea riscurilor de accident vascular cerebral și hemoragie
    • Selectarea terapiei optime pentru fiecare pacient, pentru a reduce la minimum riscurile de accident vascular cerebral și de hemoragie,
    • A îmbunătățit speranța de viață, calitatea vieții, autonomia și funcționarea socială a pacienților 10-13

    Scorurile de risc ABC în AFib  >  Biomarkeri

    Este necesar un sistem de notare mai corect, mai precis și personalizat pentru riscul de accident vascular cerebral și de hemoragie în comparație cu scorurile de risc CHA2DS2-VASc și HAS-BLED.14-18

    Este necesară o evaluare precisă, personalizată a riscului de hemoragie și de accident vascular cerebral pentru a ghida mai bine selecția terapiei ACO și pentru a echilibra prevenirea accidentului vascular cerebral cu riscul crescut de hemoragie.14-18

    Sistem ideal de evaluare a riscurilor

    Scorurile de risc ABC în AFib  >  Informații esențiale

    Scorurile ABC pot contribui la furnizarea unei stratificări mai personalizate și mai precise a riscului de hemoragie și accident vascular cerebral pentru pacienții dumneavoastră.15, 19-21

    Utilizarea biomarkerilor în stratificarea riscului poate contribui la evaluarea și selectarea celor mai bune strategii de tratament pentru a preveni accidentul vascular cerebral, hemoragia majoră și mortalitatea la pacienții cu AF. 19
    Scorurile ABC pentru accident vascular cerebral și hemoragie pot contribui la realizarea unui profil de risc mai precis, pentru o alegere optimă a tratamentului ACO, ceea ce duce la o prioritizare îmbunătățită a resurselor și la reducerea costurilor asociate cu accidentul vascular cerebral și hemoragia.15, 19-22

    Referințe


    1. Kirchof P, et al. Eur Heart J 2016;37: 2893–62
    2. January CT, et al. Circulation 2014;130: e199–e267
    3. Go, A.S. JAMA (2001); 285(18): 2370-2375
    4. Alkhouli, M. JACC Clin Electrophysiol (2018); 4(5): 618-625
    5. Colilla, S. Am J Cardiol (2013); 112(8): 1142-1147
    6. Chiang, C.E. J Arrhythm (2017); 33(4): 345-367
    7. Krijthe B.P et al. Eur Heart J (2013); 34(35): 2746–2751
    8. Global Health Data Exchange 2017 https://gbd2017.healthdata.org/gbd-search/
    9. January et al. (2019). Circulation 140, e125–51
    10. Hindricks, G. Eur Heart J (2020) Aug 29; ehaa612
    11. January, C. T. Circulation (2014); 130(23): e199-267
    12. Chiang, C.E. J Arrhythm (2017); 33(4): 345-367; 33
    13. January, C.T. Circulation (2019); 140(2): e125-e151; 34–42. Summary of product characteristics from the FDA and EMA websites
    14. Berg et al. (2019). Circulation 139, 760–71
    15. Hijazi et al. (2016). Lancet 387, 2302–11
    16. Hilkens et al. (2017). Neurology 89, 936–43
    17. Lip et al. (2010). Chest 137, 263–72
    18. Pisters et al. (2010). Chest 138, 1093–100
    19. Hijazi et al. (2016). Eur Heart J 37, 1582–90
    20. Oldgren et al. (2016). Circulation 134, 1697–707
    21. Berg et al. (2019). Circulation 139, 760–71
    *Câmpuri obligatorii
    Site-ul conține informații cu privire la produse destinate unei game variate de public și poate conține detalii sau informații despre produse care nu sunt accesibile sau valabile în țara dumneavoastră. Nu ne asumăm răspunderea pentru accesarea respectivelor informații care s-ar putea să nu fie în conformitate cu procesele, legale, reglementările, înregistrările sau utilizările valabile în țara dumneavoastră de origine.

    ©2022 F. Hoffmann-La Roche Ltd